| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16] > | Oferte cel puţin caraghioase Thread poster: Cristina Popescu (X)
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 02:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| reorganizare ca "profesiune liberală" | Jul 20, 2008 |
Mulţumesc, Ovidiu, pentru faptul că eşti de acord cu amploarea şi măsurile pe care le-ar presupune reorganizarea, chiar şi numai a ramurii de traduceri autorizate, pe principiile unei prorfesiuni liberale în adevăratul sens al cuvântului. Ramura traducerilor autorizate este una care suferă de foarte multe probleme în prezent, conform studiilor ATR, cuprinde peste 60% din jucătorii de pe piaţa de traduceri (ca număr), deşi cota de piaţă a segmentului este disproporţionată faţ�... See more Mulţumesc, Ovidiu, pentru faptul că eşti de acord cu amploarea şi măsurile pe care le-ar presupune reorganizarea, chiar şi numai a ramurii de traduceri autorizate, pe principiile unei prorfesiuni liberale în adevăratul sens al cuvântului. Ramura traducerilor autorizate este una care suferă de foarte multe probleme în prezent, conform studiilor ATR, cuprinde peste 60% din jucătorii de pe piaţa de traduceri (ca număr), deşi cota de piaţă a segmentului este disproporţionată faţă de numărul de traducători autorizaţi.
Încă o dată, repet, este o discuţie teoretică, ipotetică, deci invit toţi colegii să-şi expună părerile (dacă au timp să citească amplele mesaje anterioare )
Mi-e totuşi greu să trec cu vederea faptul că cel de-al doilea mesaj al tău este extrem de diferit, în substanţa sa, de primul. În primul tău mesaj faci o paralelă cu Germania, unde traducătorii autorizaţi nu sunt organizaţi ca profesiune liberală şi unde situaţia fixării preţurilor de către stat este foarte similară (repet cu excepţia valorilor în sine) cu cea de la noi. Personal, consider că modelul austriac ar fi mai dezirabil, dar este o părere personală. La ATR am beneficiat de sprijinul asociaţiilor surori din FIT chiar înainte de a ne înfiinţa oficial şi, din 2004 până în prezent, am reuşit să strângem o colecţie de legislaţie în domeniu (este vorba de mii de pagini şi de numeroase studii de caz în domeniu) şi, nu în ultimul rând, contactul direct cu reprezentanţii asociaţiilor din FIT ne-a oferit numeroase ocazii pentru a ne clarifica unele nelămuriri.
De asemenea, în primul mesaj, laşi să se înţeleagă că ar fi posibil, în momentul de faţă, cu consecinţe exclusiv benefice, să se fixeze tarife minimale în genul celor vehiculate de notari (care, după părerea mea umilă, pe segmentul traduceri, sunt interferenţe pe piaţa liberă şi pe piaţa altei profesii, dar asta este o altă problemă şi eu am exprimat această opinie încă din 2005, când a apărut anexa în cauză). În al doilea mesaj, admiţi că, pentru a putea să se fixeze preţuri minimale sau de orice alt fel de către profesie şi nu de către altcineva (respectiv Ministerul de Justiţie şi de Finanţe), ar fi, în primul rând, necesară reorganizarea ramurii traducătorilor autorizaţi pe principiile unei profesiuni liberale:
1. includerea ocupaţiei de traducător autorizat în COR (eu ştiu ce presupune acest demers, dacă vă interesează, pot să dau detalii - nu e aşa de simplu precum pare, deoarece aceste coduri (COR şi CAEN) nu sunt făcute chiar după ureche. Şi mare atenţie, "profesie" nu e acelaşi lucru cu "ocupaţie" şi COR-ul nu e acelaşi lucru cu CAEN-ul! Cu alte cuvinte, contabil şi contabil autorizat nu sunt două profesii diferite, în COR sunt vreo 20 de intrări diferite pentru contabili, 7 pentru notari, dar una singură pentru avocat şi două pentru jurişti - situaţie care nu corespunde cu CAEN-ul.)
2. anularea autorizaţiilor existente la momentul reorganizării din temelii a ocupaţiei de traducător autorizat (înţeleg că peste 20.000 de deţinători ai acestor autorizaţii vor fi afectaţi).
3. obţinerea unei recunoaşteri din partea statului a statutului de profesiune liberală pentru traducătorul autorizat
4. schimbarea legii traducătorului autorizat (şi probabil a unor articole din legea notarului care vor fi implicit afectate)
5. înfiinţarea prin lege a unui corp profesional care să aibă atribuţiile (cel puţin următoare):
- organizare de examene cu taxă de acordare a dreptului de practică şi a dreptului de semnătură (cu alte cuvinte, pentru a deveni traducător autorizat va trebui să se treacă un examen organizat de corpul profesional, nu de stat),
- organizarea activităţii de traducere autorizată sub toate aspectele profesionale, fără imixtiuni din exterior în chestiunile profesionale,
- impunea unui cod deontologic obligatoriu pentru traducătorii autorizaţi,
- organizarea unui program de perfecţionare profesională cu un număr obligatoriu de ore de curs pe an,
- perfectarea unui contract de asigurare de răspundere profesională şi impunerea adoptării acestuia de traducătorii autorizaţi,
- stabilirea numărului de locuri scoase la concurs pe fiecare limbă în fiecare judeţ în funcţie de necesităţile populaţiei,
- stabilirea de tarife minimale pentru prestaţiile traducătorilor (re)autorizaţi (fără a preciza care ar fi acestea, pentru moment) etc.
Nu pot să nu remarc, chiar şi după al doilea mesaj, criteriile de intrare în profesie propuse de Ovidiu tot nu s-ar ridica la nivelul standardului european SR EN 15038, tot nu s-ar pune accentul pe cele cinci grupe de competenţe specifice profesiei de traducător descrise în standardul european şi în cel american, diferite de cele ale filologilor sau ale juriştilor, şi s-ar desconsidera/trece cu vederea experienţa celor care au practicat profesia până la momentul ipoteticei reautorizări, lucru grav, după părerea mea. Cu toate acestea, dacă nu se au în vedere nişte competenţe specifice profesiei de traducător (în general, măcar, dacă nu specifice traducătorului autorizat) şi cerinţele privind competenţele corespund cu ale altor ocupaţii şi profesii (filolog, jurist), oare cum s-ar putea introduce în COR ca ocupaţie separată "traducătorul autorizat"? Competenţele specifice profesiei sunt, în fond, cele care sunt evaluate într-un examen de intrare în profesie. Dacă cele cinci competenţe majore descrise în standardul european şi românesc SR EN 15038 nu sunt recunoscute, ca bază minimă, de această nouă ocupaţie de "traducător autorizat" atunci care ar fi competenţele specifice? Lipsa cerinţei unor studii specializate şi a unor competenţe clare şi specifice respectivei profesii încalcă însăşi definiţia profesiunilor liberale. La capitolul deontologic, nu pot să nu remarc faptul că principiul limbii dominante ar fi în continuare desconsiderat şi în noua organizare profesională. Cu ce este acest model profesional mai bun faţă de cel actual, în care nu se recunosc studiile de specialitate ca fiind de bază, şi implicit nu se recunosc competenţele specifice profesiei de traducător şi nici experienţa profesională?
Însă, trecând peste unele lucruri care sunt oarecum contradictorii - în accepţiunea mea -, DA, cam asta, cel puţin, ar presupune, reorganizarea ramurii traducătorilor autorizaţi pe principiile unei veritabile profesiuni liberale. În acest context, eu văd nenumărate probleme şi consecinţe, dar şi numeroase avantaje dintre care cel mai mărunt, şi mai îndepărtat ca orizont temporal, mi se pare fixarea preţurilor. Tocmai din aceste motive eu am considerat, după primul mesaj al lui Ovidiu, că nu se înfăţişează un tablou complet, cu toate măsurile şi consecinţele care ar trebui să se întâmple, înainte de a putea fixa preţuri minimale şi mi s-a părut, mi se pare în continuare, că se pune prea mult accentul pe un avantaj monetar evident (fixarea de preţuri minimale, crearea unui monopol - să zicem luminat - în domeniu), dar îndepărtat ca orizont temporal şi, efectiv, irealizabil fără a parcurge întreaga listă de măsuri premergătoare. Aceste lucruri ar dura, în umila mea părere, cel puţin 5 ani de muncă titanică pe multiple planuri şi ar permite o curăţenie generală pe piaţa traducerilor autorizate, deoarece pe restul pieţei traducerilor situaţia este relativ normală.
Eu am petrecut mult timp, în ultimii ani, asupra analizării acestor aspecte şi am avut discuţii lungi pe aceste teme cu colegii şi cu universitarii care formează traducători. Realitatea este că încă mai primim, la ATR, telefoane din partea unor traducători autorizaţi înainte de 1997 (cu alte cuvinte, înainte de apariţia L178/97) care sunt scandalizaţi că, la prima vizită după mulţi-mulţi ani, la notar, li se spune că autorizaţia lor nu mai este valabilă şi nu acceptă uşor că aşa este. Nu le iau deloc apărarea acestor oameni, chiar dimpotrivă, dar ei există. În plus, realitatea este că Uniunea Europeană nu vede cu ochi buni fixarea de preţuri în domeniul serviciilor profesionale (nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, chiar vă rog să mă contraziceţi în spiritul nobil al unui schimb de păreri şi opinii, vă indic însă un link: http://ec.europa.eu/comm/competition/sectors/professional_services/overview_en.html ).
Din nou, este o discuţie ipotetică, cum am mai spus, ne permitem puţin să visăm în weekend. Totuşi, chiar şi ipotetic vorbind, consideraţi că ar fi fezabil un astfel de plan? Care credeţi că ar fi avantajele şi dezavantajele?
[Editat la 2008-07-21 09:55] ▲ Collapse
| | | | | Despre breasla | Jul 20, 2008 |
OvidiuKatz wrote:
Ca o condiţie obligatorie de admitere la examen şi implicit de admitere în profesie este dovada de studii superioare, deci diplomă de licenţă sau echivalentă, de la facultăţi de drept şi de la facultăţi de filologie, precum şi foaie matricolă care să ateste o medie generală de minim 7 în toţi anii de studii;
Ce nu mi-a clar mie şi niciodată nu mi-a fost este chestia cu limbile rare vs. tarifele minime. În primul rând, nu văd de ce ar trebui făcută o diferenţiere la plată între limbi rare vs. limbi frecvente, din moment ce acest lucru nu ar fi echitabil?
Si eu cred ca, din pacate, este prea usor astazi sa te numesti traducator, in Romania.
In timp ce medic nu poate deveni decat absolventul de medicina, avocatul trebuie sa fie absolvent de drept, traducator sau translator este oricine, chiar si fara liceu.
Am vazut firme (mari!) la care "translatorul" era un muncitor lacatus. Urmatorul translator improvizat era un inginer (nu dintre cei cititi, cultivati, ca sunt si din acestia, ci o persoana care scrie "a-ti asteptat", si care afirma cu aroganta ca "un traducator trebuie sa se descurce fara dictionare" - tehnice, in speta).
Fireste, ideea de cultura generala, mai ales de domeniul stiintelor umaniste, dar si din stiintele realiste (notiunile de baza, E = MC2, de pilda), cultura generala pe care trebuie sa o aiba un traducator (totusi, ca mijlocitor intre doua culturi, ca diplomat), nici nu mai intra in discutie.
In privinta tarifelor, cred totusi ca este normala o diferentiere in cazul traducatorilor care lucreaza cu doua alfabete (cel latin si cel arab, sa zicem) - nu este cazul meu, vorbesc pentru colegii care traduc limbi rare. Ma pun in situatia unui coleg care traduce limba araba (fara a fi vorbitor nativ al acestei limbi) si are de tradus un text in care nu apar vocalele scurte, si trebuie sa deduca daca doamna din text afirma "azi nu pot iesi din casa din cauza barbatului meu" sau "azi nu pot iesi din cauza din cauza piciorului meu" . Transliterez (sper ca nu gresesc): "RJL" = rajul (barbat) sau rijil (picior). Asta ca sa nu pomenesc de cele cateva stiluri de scriere diferite, cel suprapus este superb, dar de cosmar ca dificultate.
[Edited at 2008-07-20 13:20]
[Edited at 2008-07-20 13:35]
| | | |
În ultimul an de zile, de când am devenit "freelancer full-time" mai mulţi colegi m-au întrebat dacă nu vreau să înfiinţăm "o asociaţie a traducătorilor". Şi i-am rugat să-mi explice ce înţeleg prin asta. Şi eu, acum 10 ani, adică pe la 20 de ani doream să înfiinţez "o asociaţie a traducătorilor" fără să ştiu prea bine ce vreau Cei mai mulţi spuneau că vor o asociaţie care să stabilească tarifele min... See more În ultimul an de zile, de când am devenit "freelancer full-time" mai mulţi colegi m-au întrebat dacă nu vreau să înfiinţăm "o asociaţie a traducătorilor". Şi i-am rugat să-mi explice ce înţeleg prin asta. Şi eu, acum 10 ani, adică pe la 20 de ani doream să înfiinţez "o asociaţie a traducătorilor" fără să ştiu prea bine ce vreau Cei mai mulţi spuneau că vor o asociaţie care să stabilească tarifele minime şi să elimine firmele de traduceri. Şi cam atât. Acum 10 ani, părea foarte simplu. Dar am început să-mi dau seama că nu este chiar aşa.
Dacă faci o organizaţie profesională şi atât nu poţi impune preţurile. Apoi, vrei organizaţie, trebuie să aduni membri. La întrebarea cum facem asta, apărea primul blocaj. Ok treceam de asta şi ajungeam la întrebarea: vom primi în organizaţie pe oricine face traduceri ? doar traducători autorizaţi de MJ ? dar cu traducătorii cu autorizaţie de PFA ce facem ? dar cu traducătorii care au autorizaţie de la MJ în baza certificatelor MCC şi nu în baza diplomelor de licenţă ce facem ? cu cei care au doar liceul ? cu cei care şi-au obţinut autorizaţia de la MJ cine ştie cum ? (acum vreo 10 ani mi s-a făcut şi mie "superofertă"... dau 100 de euro si mă aleg cu autorizaţie pe engleză. era o persoană care făcea afaceri cu aşa ceva; evident nu am acceptat). Buuun. Treceam de faza asta şi cineva spunea că trebuie să găsim o modalitate de a selecta traducătorii. Ok, perfect. Se organizează examen. Eh şi aici apărea problema: cine e în măsură să corecteze lucrările traducătorilor ? Alţi traducători. Toate bune şi frumoase. Dar cum îi alegi pe cei care să facă asta ? A, îi alegem noi că suntem cei care înfiinţăm organizaţia. Bine, dar ce pregătire trebuie să aibă ? Ce experienţă ? Şi la urma umelor cine suntem noi ca să alegem alţi traducători care să examineze alţi traducători ? Sunt colegi care au de la 20 de ani în sus de experienţă, noi avem ceva mai puţini ani. Hai să zicem că trecem şi peste asta şi vin oamenii şi dau examen şi iau examenul. Intră în asociaţie şi noi ce le oferim ? Ah, nimic ... Aşa mă gândeam şi eu. Păi avem nevoie de bani ca să facem ceva. Păi da, dar eu nu mă duc la piaţă şi nu dau bani pentru morcovii pe care ţăranul îi culege săptămâna viitoare. Probabil că nici un traducător nu ar da bani unei asociaţii/organizaţii care nu îi poate oferi ceva. Păi ar avea un statut că e membru al asociaţiei/organizaţiei noastre. Al unei organizaţii de care n-a auzit nimeni ? Dar organizaţia noastră ce statut are ?
De obicei aici se opreau discuţiile, pentru că eram considerată Gică Contra şi se supărau oamenii pe mine pentru că le dădeam în cap. Da, aş vrea şi eu să existe o lege care să-mi reglementeze profesia, care să-mi stabilească nişte tarife minime, care să îmi spună cum să mă asociez cu alţi traducători fără a înfiinţa un s.r.l. (vezi s.c.a.-urile). În ultimul timp, sătulă de ascultat utopii, i-am flituit pe toţi cei care veneau entuziasmaţi la mine să mă întrebe dacă nu vreau asociaţie şi le-am spus că vreau, dar să vină cu un proiect concret şi discutăm. Bine, chestia cu asociaţia înseamnă pentru ei de fapt liberalizarea profesiei. Asta am dedus că şi-ar dori. Ah da şi eliminarea firmelor de traduceri
Oricum, una din principalele probleme mi s-a părut întotdeauna cea cu organizarea examenelor. Sunt mai multe probleme aici. Sunt traducători care lucrează în domeniu de mai bine de 10 ani. Cum le poţi impune să renunţe la autorizaţiile lor ca să vină să dea un alt examen şi să se reautorizeze ? Vă amintiţi câtă vâlvă s-a făcut când s-a dat legea cu reautorizarea şi câte intervenţii s-au făcut, pentru a se modifica. Anul trecut am fost într-un final şi am dat examenul la MCC pentru limba engleză. Am scos 14 milioane din buzunar. Am luat examenul, dar m-am întrebat în permanenţă ce experienţă în domeniul traducerilor juridice au persoanele care corectează lucrările. Evident nu m-a putut lămuri nimeni în acest sens. Ideea e că în momentul de faţă nu mi-ar conveni să renunţ la autorizaţia de traducător, pentru a mă duce să dau un examen de intrare într-o organizaţie profesională. Ştiu că aşa este în cazul avocaţilor şi al notarilor, dar avantajul lor este cel că au totuşi o facultate de profil. În cazul traducătorilor, sunt mulţi care nu au terminat o facultate de limbi străine, dar asta nu înseamnă că nu au experienţă sau că nu sunt buni traducători. Eu una, la facultate am făcut orice, numai traduceri nu. Acum există secţii de traducători, însă ce se întâmplă cu traducătorii care nu au fost la o secţie de traducători pentru că nu exista ? Ce se întâmplă cu cei care au absolvit o altă facultate şi şi-au luat certificate de traducător de la MCC sau au studiat într-o altă ţară etc. ?
Dacă un traducător are experienţă în domeniul de la 20 de ani în sus, e respectat, recunoscut, are clienţi direcţi din ţară şi străinătate, cine este în măsură să îi spună: tu nu mai poţi fi traducător de azi înainte dacă nu intri în organizaţia noastră şi nu dai examen ? Pe urmă, în traduceri, există mai multe domenii în care te poţi specializa. Şi în avocatură, sunt avocaţi specializaţi în contracte, fuziuni, achiziţii, tranzacţii imobiliare, dreptul muncii etc. Dar examenul de intrare în barou nu se dă pe specializări. La traducători ce examen le-ai putea da ca să fie relevant pentru specializarea lor ? Sau le dai un examen pe teme generale ? Ceva gramatică, ceva traduceri... Parcă nu e tocmai ok. Dai examen pe o anumită specializare ? Păi bun şi dacă traducătorul x se descurcă la traduceri juridice, dar şi la traduceri în domeniul IT ce faci ? Îl pui să dea examen de două ori ? Şi dacă are 3 domenii, de trei ori ? Şi doar traducere ? Doar retroversiune ? Dar interpretariat ? Şi ce faci cu traducătorii "proaspeţi" ? Îi trimiţi să facă practică la o firmă de traduceri şi să-şi aleagă o specializare ? Sunt multe firme de traduceri... Nu toate au angajaţi traducători. Nu toţi traducătorii angajaţi la firme de traduceri au experienţă. Nu toţi patronii de firme de traduceri au habar în ce constă activitatea unui traducător. Ce să mai zic că la o firmă de avocatură, unde lucram ca traducător, avocatul şef mi-a sărit în cap când i-am spus că traduc maxim 10 pagini pe zi ? Că el scrie un document de 10 pagini în limba engleză mult mai repede. Nu am stat să-i explic că nu e tot aia să traduci 10 pagini, să respecţi o formatare, să cauţi cuvinte în dicţionare şi apoi să revii asupra traducerii pentru eventualele corecturi.
În concluzie, e luni, e foarte cald şi am obosit să mai scriu Mă duc să pornesc aerul condiţionat. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 02:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| OT: despre evaluatorii de la MCC | Jul 21, 2008 |
Ecaterina Rusnac wrote:
Anul trecut am fost într-un final şi am dat examenul la MCC pentru limba engleză. Am scos 14 milioane din buzunar. Am luat examenul, dar m-am întrebat în permanenţă ce experienţă în domeniul traducerilor juridice au persoanele care corectează lucrările. Evident nu m-a putut lămuri nimeni în acest sens.
Just a side note: anul trecut la Conferinţa ATR de la Sibiu, directorul CPPC, care organizează examenele MCC pentru traducători, a dat unele explicaţii în legătură cu condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corectorii de la examenele MCC. Nu sunt traducători, marea lor majoritate sunt cadre universitare - cele care acceptă misiunea-, aşadar este puţin probabil că au experienţă practică semnificativă în traduceri juridice (ceea ce aş considera eu o experienţă minimă ar fi 1000- 1500 de pagini standard - un an de lucru part-time ca traducător şi, în opinia mea, nici un corector non-nativ nu are calificarea să corecteze pe o limbă pe care o cunoaşte la nivel de limbă străină şi nu de limbă dominantă - dar asta e altă chestiune.). Există un set de criterii stabilit printr-un regulament MCC, nu mai reţin numărul sau anul, dar la un moment dat l-am găsit pe Internet. Aceste examene şi regulamentele care stau la baza lor sunt de prin anii '60. În orice caz, unul dintre criteriile pentru evaluatori este un anumit grad universitar. Din câte ştiu, directorul CPPC spunea că are probleme cu găsirea evaluatorilor din cauza remuneraţiei "după buget" şi din cauza domeniilor prea numeroase de specializare. În paranteză fie spus, din discuţiile mele cu universitarii care formează traducători şi care ar fi probabil mai în măsură să corecteze, nu toţi sunt de acord cu aceste examene (în speţă, cu faptul că MJ pune aceste examene ad-hoc pe aceeaşi treaptă cu o diplomă de licenţă, fapt care, în sine, nici nu este echitabil) şi se zvoneşte că nivelul examenelor ar fi coborât mult în ultima perioadă, cu alte cuvinte, examenele nu mai sunt ce erau pe vremea lui Bantaş (go figure!) şi corectarea nu este la fel de severă ca în urmă cu numai câţiva ani - dar acestea sunt zvonuri.
Vă invit în continuare să vă exprimaţi părerile pe marginea subiectului dezbătut: reorganizarea profesiei pe principiile unei profesii liberale. Este o discuţie pur ipotetică, aşadar vă rog să vă simţiţi liberi să exprimaţi orice gânduri sau temeri pe marginea subiectului.
HTH
[Editat la 2008-07-21 09:22]
| | |
|
|
|
| examene, evaluări etc. | Jul 21, 2008 |
În ce priveşte corectarea lucrărilor şi examenele de la MCC problema e destul de mare. Cunosc o persoană, care era în anul 2 la o oarecare facultate şi care avea probleme de exprimare în limba română, folosind regionalisme şi făcând greşeli gramaticale destul de serioase. Cu toate astea, persoana respectivă a luat examenul de traducere ENG-RO. Pe de altă parte, când am dat examenul anul trecut, ENG-RO, RO-ENG, am cunoscut persoane care studiaseră în Anglia, lucraseră la biro... See more În ce priveşte corectarea lucrărilor şi examenele de la MCC problema e destul de mare. Cunosc o persoană, care era în anul 2 la o oarecare facultate şi care avea probleme de exprimare în limba română, folosind regionalisme şi făcând greşeli gramaticale destul de serioase. Cu toate astea, persoana respectivă a luat examenul de traducere ENG-RO. Pe de altă parte, când am dat examenul anul trecut, ENG-RO, RO-ENG, am cunoscut persoane care studiaseră în Anglia, lucraseră la birouri de avocatură şi la notariate ani buni, examenul li se plătea de către firmă. Cu toate acestea, numai 3 persoane au luat examenul şi la traducere şi la retroversiune atunci. Nu pot spune decât că am avut norocul de a mă număra printre ele. Asta deşi nu aveam experienţa pe care o aveau alţii în traduceri juridice. Deci nu pot spune decât că am avut noroc şi atât.
Normal, nu e corect ca aceste examene să echivaleze cu o diplomă de licenţă, dar, pe de altă parte sunt persoane care au terminat facultăţi de limbi străine şi s-au ales doar cu o diplomă. Sau au terminat facultatea că i-au obligat părinţii şi părinţii au mai plătit şi câte un profesor. Şi iar, am putea spune că MJ i-ar putea accepta doar pe cei care au o anumită notă la licenţă sau o anumită medie a anilor de studii... Dar iar nu este relevant. Sunt persoane care au avut note mici la facultate, dar sunt foarte buni traducători acum. Eu am făcut la facultate polonă şi italiană. MJ mi-a dat autorizaţie pt. aceste limbi. Şi totuşi eu am studiat aceste limbi doar 4 ani. Cei care au fost la engleză/franceză au studiat limbile respective şi în liceu. Oare se pot compara cei 4 ani de studiu ai mei cu cei 8 ani de studiu ai celor de la engleză/franceză ? Eu am făcut liceu cu predare în limba engleză şi mi s-a eliberat un certificat. Fac traduceri din limba engleză de 13 ani. Dar oare mă pot compara eu cu o persoană care a făcut o facultate, un masterat şi un doctorat în Anglia/SUA şi face traduceri de 5 ani ? Dar cu o persoană care a făcut o facultate de limbi străine particulară şi a terminat numai cu note de 10 şi a avut o bursă de 6 luni în SUA ? Dar cu o persoană care a fost la Universitatea Bucureşti şi a avut numai note de 5 şi 6 şi n-a primit nicio bursă, dar lucrează ca traducător la o firmă de avocatură de 7 ani ? Dar cu o persoană care a terminat dreptul şi şi-a luat certificat de traducător de la MCC ? Sau cu o persoană care are un certificat de la Cambridge/Oxford sau mai ştiu eu de unde ? Sau cu o persoană care n-are niciun certificat, n-a dat examene, dar a fost la cursuri/seminarii de specialitate şi a lucrat ca traducător 20 de ani ? Eu n-am fost decât la cursuri de vară de limba polonă acum 100 de ani. Şi sinceră să fiu nu mi-au folosit prea mult. Cu italiana ce să mai zic... La un an după terminarea facultăţii, când mă duceam la interpretariate mă întrebau cât am stat în Italia că vorbesc tare bine italiana. Şi le răspuneam cu o glumă. Ce era să le spun ? Că am învăţat italiana mai mult uitându-mă la Sailor Moon pe Canale 5, decât la facultate ? Că erau burse în Italia, dar numai pentru cei care aveau italiana ca limbă principală ? Eh, măcar acum, pot să le spun că am fost de 2 ori în Italia, în vacanţă
Mi s-a întâmplat să discut cu persoane care lucrau ca traducători şi făceau greşeli gramaticale de genul "când a-ţi venit", "ar trebuii", "ar fii" etc. Poate că ar trebui ca examenele de la MCC ar trebui să cuprindă o secţiune dedicată cunoaşterii limbii române. Poate că ar trebui să impună existenţa unei diplome de licenţă în orice domeniu, deşi nici măcar asta nu e relevant. Sunt mulţi care vorbesc o limbă străină, au terminat o facultate, dar au probleme cu limba română. Poate ar fi bine dacă s-ar schimba ceva, pentru început, măcar la acest capitol. Dar iar apare o problemă... Ce se întâmplă cu cei care au dat examenul acum mai mulţi ani, l-au luat şi lucrează ca traducători de mai mult timp ? Sau cu cei ca mine, care l-au dat anul trecut ? Poate că sunt traducători care lucrează doar în baza unui certificat de la MCC. Cu ei ce se va întâmpla ? Trebuie să ne protejăm cumva breasla, dar cum ?
[Editat la 2008-07-21 10:05] ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 02:05
Romanian to English
Am si eu citeva intrebari legate de aceasta utopie! Intrebari care le pun din postura de absolvent limbi straine, bursa Cambridge, resident ani buni in Marea Britanie, traducator autorizat MJ, traducator PFA cit si SRL, experienta in domeniu din 1990 in tara si strainatate!
Conform ideilor revolutionare ale unora inteleg ca de pe piata vor disparea:
1. TOATE birourile de traduceri si angajatii acestora.
2. TOTI traducatorii, indiferent de limba, care si-au ... See more Am si eu citeva intrebari legate de aceasta utopie! Intrebari care le pun din postura de absolvent limbi straine, bursa Cambridge, resident ani buni in Marea Britanie, traducator autorizat MJ, traducator PFA cit si SRL, experienta in domeniu din 1990 in tara si strainatate!
Conform ideilor revolutionare ale unora inteleg ca de pe piata vor disparea:
1. TOATE birourile de traduceri si angajatii acestora.
2. TOTI traducatorii, indiferent de limba, care si-au obtinut autorizatiile prin MCC (acestia nu detin diploma licenta asa ca li se vor anula autorizatiile si nu vor mai avea dreptul sa traduca)
3. TOTI traducatorii care sint autorizati de MIn. Justitiei (cu diploma licenta, medie mare, etc) dar care actualmente traduc part time avind un job permanent (ca si in cazul notarilor, profesia liberala de traducator este incompatibila cu alte activitati)
So far, so good!:) Pe colegii in cauza insa i-a intrebat cineva daca sint de acord?! Incercati sa va puneti in locul lor si sa vedeti cum ar fi sa va treziti peste noapte ca, dupa ani de experienta in domeniu, ramineti fara sursa de venit care va asigura traiul zilnic dvs si familiei dvs. Daca cineva crede ca respectivii (nu intru in categoriile de mai sus) vor accepta, fara sa riposteze, aceste utopii, va spun sigur ca se inseala. Implicatiile sociale ale unei asemenea utopii, persupunind ca ea ar putea vreodata sa fie pusa in practica, sint imense.
Intrebari:
Cine va face traduceri pentru limbile unde nu exista traducatori autorizati posesori de diploma de licenta? Ce facem cu limbile care nu se studiaza in nici un centru universitar din tara si pentru care este imposibil sa se indeplineasca conditiile din marea utopie???
Din experienta, va pot spune ca in acest moment e o criza fantastica de traducatori pe limbile rare. Nu gasesti traducatori autorizati la nivel national pe o sumedenie de limbi. Dar unii vor ca printr-o lege aberanta sa ii elimine de pe piata pe respectivii. Le anulezi autorizatiile obtinute prin MCC .. si cine mai traduce...?!
Referitor la diferenta de tarife limbi de circulatie - limbi rare as vrea sa-mi explice si mie cineva cum ar putea un traducator autorizat lb. rare sa lucreze si sa se intretina tarifind la pretul limbilor de circulatie? Cererea pe limbile respective este mult mai redusa. Din ce sa traiasca respectivul traducator? Din cele citeva zeci de pagini lunar?!?? Citi dintre traducatorii de limbi rare traiesc exclusiv din traduceri??? Ar fi bine de retinut ca Ministerul Justitiei a facut aceasta diferentiere pe tarife tocmai pentru a cointeresa colegii traducatori de limbi rare sa raspunda solicitarilor autoritatilor statului. Chiar si asa, e foarte greu sa gasesti traducator pe o sumedenie de limbi rare.
Le reamintesc colegilor ca incercari legislative de acest gen au mai existat. Ce rezultat au avut? ZERO !!!! S-a lucrat la proiecte de lege pentru autorizarea TRADUCATORILOR JURATI! Utopie cunoscuta sub numele de "proiectul Fenechiu". Proiectul de lege, desi initiat si sustinut de un deputat, a fost respins din start de Ministerul Justitiei deoarece era in contradictie grava cu legislatia europeana in vigoare!
Se pare ca regulat apare un "visator" care vrea sa schimbe regulile jocului dupa propriile interese! Personal am senzatia ca ne pierdem timpul discutind .. discutii! In intreaga lume activitatea de traduceri e reglementata de aceleasi legi. Si s-au trezit unii in Romania sa schimbe din temelii aceasta activitate? Si din ce motiv? Pentru ca nu le mai merge afacerea si le e teama de concurenta? Mai bine s-ar gindi cum sa atraga clienti, cum sa dezvolte o strategie de marketing eficienta, nu sa dea in cap concurentei prin niste initiative legislative utopice.
[Edited at 2008-07-21 11:34] ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 02:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| situaţia limbilor rare | Jul 21, 2008 |
Big Ben wrote:
Cine va face traduceri pentru limbile unde nu exista traducatori autorizati posesori de diploma de licenta? Ce facem cu limbile care nu se studiaza in nici un centru universitar din tara si pentru care este imposibil sa se indeplineasca conditiile din marea utopie???
Din experienta, va pot spune ca in acest moment e o criza fantastica de traducatori pe limbile rare. Nu gasesti traducatori autorizati la nivel national pe o sumedenie de limbi.
Este un argument interesant pus în discuţie. Dacă ar fi să analizăm numai limbile oficiale ale EU, pentru care se presupune că există premisele unei cereri reale, dat fiind spaţiul comun şi principiile de liberă circulaţie a mărfurilor, persoanelor şi de recunoaştere a calificărilor, vom ajunge la concluzii înfiorătoare în momentul de faţă (în care, reamintesc, autorizarea se face pe criterii extrem de laxe, minim BAC). Cred că deja cunoaşteţi minunata listă cu traducătorii autorizaţi de pe situl MJ. În paranteză fie spus, puţin îşi mai amintesc că ATR a forţat mâna MJ (efectiv), prin memorii, faxuri, telefone şi campanii în comunitatea profesională, să publice lista pe situl web al MJ. După ce cei de la MJ au cedat, într-un final la insistenţele ATR, şi au trimis lista traducătorilor autorizaţi către ATR şi ATR a publicat lista pe situl ATR, MJ s-a văzut pus în faţa faptului împlinit şi a fost nevoit să o publice pe situl lor şi să se ocupe de menţinerea ei (lucru pe care pe alocuri l-au cam neglijat, după cum indică lipsa din baza de date a câtorva mii de intrări pe care nu le-au reconstituit), aşa cum îi obligă legea 178/97 printr-un articol pe care puţini îl bagă în seamă. Acum, putem face inclusiv căutări în funcţie de anumite criterii în această listă a traducătorilor autorizaţi din România. Ei bine, în EU nu sunt decât o mână de limbi oficiale (23 faţă de cele peste 6000 de limbi şi dialecte vorbite în lume) şi, cum spuneam, normal ar fi să existe traducători autorizaţi pentru limbile oficiale ale UE şi pentru limbile oficiale ale vecinilor (non-UE). Căutările după limbi precum letonă, lituaniană, malteză nu produc niciun rezultat - 0 traducători. Pe slovenă sunt 2 traducători autorizaţi, pe daneză, 3 persoane, pe finlandeză 19, pe suedeză sub 30 în toată ţara. Nu duc exemplele dincolo de limbile oficiale în UE şi nici nu am fost atât de absurdă încât să iau exemplul irlandezei, devenită limbă oficială UE anul trecut, odată cu româna şi bulgara. În aceste condiţii, MJ continuă să emită pe bandă rulantă mii şi mii de autorizaţii anual, de engleză, franceză etc. (inundând piaţa limbilor aşa-numite internaţionale cu mult peste nevoi) şi nu dă semne că ar avea vreun plan în privinţa limbilor oficiale ale UE (cel puţin) pe care nu există nici picior de traducător autorizat. Sunt sigură că nici cererea nu este mare, deşi există cerere, dar sunt o mulţime de situaţii în care mă gândesc că ar fi dezirabil să existe măcar un traducător autorizat pe o limbă de acest gen. În acest context, devine rară orice limbă pe care sunt puţini traducători autorizaţi faţă de cerere (şi oare cine studiază cererea - care e schimbătoare?). Situaţia, conform listei MJ, pe limbi precum araba sau chineza nici nu e aşa de tragică (??), iar pe maghiară lista MJ arată peste 3000 de traducători autorizaţi, deşi toată lumea acuză o insuficienţă de traducători - de la tribunale, până la Monitorul Oficial, care trebuie să traducă toate ediţiile în maghiară şi nu reuşeşte să găsească traducători calificaţi. Există un impact asupra preţurilor? Da, absolut, un mare impact. În momentul ăsta, dacă s-ar autoriza un traducător pe lituaniană, malteză sau chiar slovenă, ar putea cere şi 1000 RON pe pagină şi nu ar putea nimeni să-l refuze. Are vreo legătură oare cu alfabetul sau cu efortul depus? Mă îndoiesc, dar are legătură cu faptul că, pe o limbă pe care nu există decât 1-2-3 traducători într-o ţară UE cu peste 20 milioane de locuitori, numai acesi traducători pot satisface orice cerere -> asta se numeşte monopol, fără a se fi fixat niciun fel de preţuri minime, ci din condiţiile pieţei.
S-a lucrat la proiecte de lege pentru autorizarea TRADUCATORILOR JURATI! Utopie cunoscuta sub numele de "proiectul Fenechiu". Proiectul de lege, desi initiat si sustinut de un deputat, a fost respins din start de Ministerul Justitiei deoarece era in contradictie grava cu legislatia europeana in vigoare!
Apropo de acest proiect de lege, de prin 2006, dacă nu mă înşel, era de fapt o traducere după una dintre legile germane ale traducătorilor. Probabil colegii respectivi au omis să consulte un jurist în privinţa conceptului însuşi de "traducător jurat". Conceptul acesta nu există în dreptul românesc. Noi ne-am interesat în privinţa acestui lucru prin 2005 şi ni s-a spus exact acest lucru. E greu să schimbi sistemul de drept al unui stat numai pentru a-ţi "cadra" la o traducere după legile altor state (cam de asta se spune că traducerea trebuie adaptată scopului, nu scopul/ţara/universul adaptat traducerii ?). E drept că dacă ar exista în dreptul românesc, ar fi facilitat unele lucruri. Astfel, în statele în care există această noţiune, traducătorul / interpretul jurat depune un jurământ la acordarea autorizaţiei de către tribunal şi el se află sub acest jurământ pe toată durata activităţii sale profesionale. E o mare diferenţă cu consecinţe pe multiple planuri.
Hai să nu spunem că discutăm discuţii, ci probleme profesionale, care privesc şi afectează pe toată lumea. Consider că s-au pus în discuţie multe aspecte foarte interesante şi aşteptăm în continuare părerile colegilor pe această temă.
[Editat la 2008-07-21 13:06]
| | | | Dasa Suciu
Local time: 02:05
English to Romanian
+ ...
| Câteva nelămuriri şi lămuriri... | Jul 21, 2008 |
Eu nu înţeleg un lucru. De fapt, mai multe.
În primul rând, nu înţeleg de ce se face referire la traducătorii autorizaţi de MJ ca fiind PFA. Conform legislaţiei, este total incorect. Eu am mai făcut comentarii pe forum asupra OUG 44 din 2008 (activităţi ECONOMICE), unde se specifică ce este o PFA, precum şi faptul că această ordonanţă NU SE APLICĂ PROFESIILOR LIBERA... See more Eu nu înţeleg un lucru. De fapt, mai multe.
În primul rând, nu înţeleg de ce se face referire la traducătorii autorizaţi de MJ ca fiind PFA. Conform legislaţiei, este total incorect. Eu am mai făcut comentarii pe forum asupra OUG 44 din 2008 (activităţi ECONOMICE), unde se specifică ce este o PFA, precum şi faptul că această ordonanţă NU SE APLICĂ PROFESIILOR LIBERALE.
http://www.proz.com/forum/romanian/63056-contabilitate_pfa-page6.html
http://www.proz.com/forum/romanian/28199-profesii_liberale_unde_e_traducatorul-page2.html
Întrucât traducărorii autorizaţi de MJ sunt consideraţi ca fiind în categoria profesiilor liberale (sau, cel puţin, în categoria profesiilor reglementate prin legi speciale), rezultă că aceştia nu pot fi PFA. De fapt, pe Autorizaţia de la MJ sau pe Certificatul de înregistrare fiscală, nu scrie nicăieri PFA. Pe ale mele scrie simplu: traducător (şi, respectiv, interpret).
Dacă ne luăm după ce spune această ordonanţă, precum şi ce spun specialiştii în domeniu, profesiile liberale sunt INCOMPATIBILE cu ACTIVITĂŢILE COMERCIALE (care fac parte, la rândul lor, din activităţile ECONOMICE).
De fapt, şi normele Codului fiscal precizează clar:
"Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari servicii cu caracter PROFESIONAL, desfasurate in mod INDIVIDUAL sau in diferite forme de ASOCIERE, in domeniul stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, TRADUCATORI, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii."
Pentru traducători, există o singură lege: Legea nr. 178/1997 privind autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei. În aceasta se menţionează următoarele:
ART. 1
(1) Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie sunt autorizate să folosească, pe bază de CONTRACTE CIVILE PENTRU PRESTĂRI DE SERVICII, interpreţi şi traducători pentru efectuarea traducerilor în şi din limbi străine.
2) Instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi organele de cercetare penală utilizează interpreţi şi traducători, în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală sau de Codul de procedură civilă, după caz, precum şi de Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi de tratatele internaţionale ratificate de România.
(3) Birourile notarilor publici utilizează interpreţi şi traducători în condiţiile stabilite de Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
(4) Avocaţii pot angaja şi utiliza interpreţi şi traducători în scopul exercitării profesiei, potrivit legii.
Din cele de mai sus, rezultă clar că un traducător autorizat de MJ îşi poate exercita activitatea doar ca independent sau în asociere sau poate fi folosit numai de către organele menţionate în Legea nr. 178/1997 (a se vedea citatul de mai sus). Nicidecum de SRL-uri, de exemplu. Ca independenţi sau în asociere, traducătorii autorizaţi de MJ pot să-şi înfiinţeze un birou de traduceri.
Pe de altă parte, în Clasificarea activitaţilor din economia nationala, există codul CAEN - Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi). Logic, aici nu este vorba despre traducerile făcute de traducătorii autorizaţi de MJ, care fac traduceri OFICIALE în condiţiile legii 179/1997 pomenită mai sus, ca profesie liberală. În OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre PFA, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, se spune clar că prezenta ordonanţă nu se aplică profesiilor liberare. Deci un traducător autorizat de MJ nu poate fi numit PFA şi nici autorizat ca PFA. Eventual, persoană fizică independentă (freelancer).
Dacă vorbim despre traducătorii care nu sunt autorizaţi de MJ, atunci este cu totul altceva. Aceştia sunt mai liberi să-şi aleagă modul în care îşi desfăşoară activitatea. Ei fac traduceri NEOFICIALE (literare sau în diverse domenii de specialitate). Aceşti traducători pot lucra fie individual sau în asociere, fie ca angajaţi sau în colaborare (pe bază de contract) cu cine şi în ce condiţii doresc ei. În cazul în care se încadrează în condiţiile impuse de OUG 44/2008 vor avea CAEN. Dacă sunt angajaţi, vor avea salariu. Dacă au un contract de colaborare cu o editură, de exemplu, vor avea venituri din drepturi de autor. Însă, traduceri oficiale nu au voie să facă. Rezultă că ei nu sunt incluşi în categoria profesiilor liberale, unde intră doar traducătorii autorizaţi de MJ.
Normal că un traducător, dacă îndeplineşte condiţiile cerute de lege, poate să facă şi traduceri oficiale şi neoficiale sau numai un singur tip, după cum îşi alege singur. Dar atunci rezultă că există traducători care intră în categoria profesiilor liberale şi alţii care nu intră.
De altfel, în COR, apar două tipuri de traducători: 244406 traducator (studii superioare) şi 347118 traducator!
În ce priveşte tarifele, piaţa este cea care îşi spune cuvântul. Tot ce este o raritate şi se găseşte greu este scump, dar dacă se găseşte din abundenţă, preţurile scad. Ce este de calitate este mai scump, dar dacă nu se doreşte o calitate deosebită, preţul este pe măsură.
Pe de altă parte, faptul că există tarife foarte mici pe piaţa traducerilor autorizate (oficiale) se explică într-un singur fel: aceste traduceri pot fi făcute doar de către traducătorii autorizaţi de MJ, dar sunt comercializate în mod ilegal, după părerea mea, de către alţii, pentru un anumit profit. Dacă acest lucru este totuşi legal (cu toate că nu cred, am explicat mai sus), nu am nimic împotrivă, dar atunci, pentru a îndrepta situaţia, trebuie intervenit cumva în ceea ce priveşte relaţia de colaborare dintre aceste două părţi. Ar trebui colaborat numai pe bază de contract unde să fie stabilite precis condiţiile, inclusiv comisionul sau partea (procentul) ce i se cuvine biroului sau firmei. Acest mod de lucru ar trebui impus cumva după ce se realizează un contract tip pentru toţi traducătorii autorizaţi de MJ.
În plus, eu am fost întrebată deseori la controlul făcut de inspectorul fiscal, în primii mei ani de activitate, dacă aplic tarifele minime specificate de MJ. Atunci înseamnă că nu este legal un tarif mai mic. Mai mare, da, se poate, că atunci şi impozitul la stat e mai mare!
În privinţa traducerilor neoficiale, e mai greu de impus ceva. Aici cred că într-un târziu îşi va spune cuvântul calitatea precum şi solidaritatea traducătorilor în ceea ce priveşte educarea clienţilor şi a colaboratorilor care ne cer serviciile. Munca de traducător nu este uşoară de loc şi trebuie să ştim să ne facem respectaţi şi apreciaţi la adevărata noastră valoare. Eu una recunosc faptul că prefer să nu am de lucru decât să lucrez pentru un preţ jignitor. Nu merită! Sunt consternată de cereri absurde de genul 10-15 pagini pe zi! Unii au impresia că a face traduceri este tot una cu dactilografierea sau cu a scrie scrisori! Mă opresc aici că deja am scris cam mult. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 02:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| reorganizarea pe principiile profesiilor liberale | Jul 21, 2008 |
Ca o lămurire suplimentară, discutăm despre o situaţia ipotetică de reorganizare a breslei pe principiile unei profesii liberale (expuse mai sus). Aşadar, discuţiile de până acum s-au axat mai mult pe chestiuni de natură profesională şi mai puţin pe chestiuni de natură fiscală.
Am arătat în mesajele anterioare că existenţa unei legi speciale nu echivalează cu transformarea unei profesii (sau a unei părţi a acestei profesii) în profesiune liberală (exemplul t... See more Ca o lămurire suplimentară, discutăm despre o situaţia ipotetică de reorganizare a breslei pe principiile unei profesii liberale (expuse mai sus). Aşadar, discuţiile de până acum s-au axat mai mult pe chestiuni de natură profesională şi mai puţin pe chestiuni de natură fiscală.
Am arătat în mesajele anterioare că existenţa unei legi speciale nu echivalează cu transformarea unei profesii (sau a unei părţi a acestei profesii) în profesiune liberală (exemplul taximetriştilor - care şi ei fixează preţuri, dar nu sunt profesiune liberală). În momentul de faţă, activitatea de traducător autorizat este reglementată, nu contestă nimeni, ceea ce se pune în discuţie este dacă forma actuală de reglementare (care nu corespunde definiţiei şi principiilor unei profesiuni liberale şi eu am argumentat acest punct de vedere, argumente cu care Ovidiu a fost de acord) este sau nu cea mai potrivită şi dacă ar fi sau nu oportună o reorganizare pe principiile unei profesii liberale, o soluţie propusă şi argumentată de Ovidiu. Aşadar, este vorba în special despre activitatea traducătorilor autorizaţi, deoarece pe restul pieţei lucrurile sunt mai mult sau mai puţin clare, şi, repet, este o punere în discuţie a reglementărilor actuale.
Intervenţia Daşei este binevenită pentru că pune în evidenţă unele probleme în reglementările deja existente. Este posibil ca o reorganizare a breslei să rezolve o parte din aceste probleme sau să creze altele.
Pentru mine este încă un mister ce reprezintă acel traducător (cu studii medii) din COR care apare undeva pe la ocupaţiile care ţin de domeniul teatral sau publicistic (?). O să-mi fac timp să întreb la Ministerul Muncii, mai ales că sunt alte reglementări care clasifică profesia de traducător printre cele cu studii superioare - voi întreba ce există în sprijinul codului 347118.
De fapt, şi normele Codului fiscal precizează clar:
"Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari servicii cu caracter PROFESIONAL, desfasurate in mod INDIVIDUAL sau in diferite forme de ASOCIERE, in domeniul stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, TRADUCATORI, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii."
Nu pot să nu remarc faptul că puţine dintre profesiunile enumerate sunt din "domeniul stiintific, literar, artistic, educativ", ci mai degrabă din alte domenii şi că, totuşi, pentru "traducător" nu există o lege aparte, ci doar pentru traducătorul şi interpretul autorizat, care nu este menţionat aici, ci, bănuiesc, este subînţeles, la fel ca interpretul... Pe de altă parte traducătorul autorizat nu este o profesiune diferită de traducător în nicio ţară din lume. Acest fapt se reflectă şi în COR (clasificarea ocupaţiilor) şi în CAEN (clasificarea activităţilor din economia naţională). Personal, în afara existenţei în COR a acestui traducător (teatral, cu studii medii), nu am obiecţii. De reţinut, că noţiunile de "profesiune liberală", "ocupaţie" (COR) şi respectiv "activitate economică" (CAEN) sunt cu totul diferite, dar nu sunt incompatibile (chiar raportându-ne la o singură activitate, ea poate fi clasificată în funcţie de mai multe criterii şi poate fi încadrată în diferite clasificări şi liste economice sau de altă natură).
Fără îndoială, un traducător, de orice fel şi sub orice formă de organizare ar funcţiona, nu derulează activităţi comerciale, ci prestează servicii profesionale. Acest lucru este dificil de pus la îndoială
S-au transmis deja puncte de vedere foarte interesante, pentru care le mulţumesc colegilor care au dedicat timp amplelor mesaje din această dezbatere. Sunt sigură că subiectul e încă departe de a fi epuizat. Vă invit în continuare să vă expuneţi punctele de vedere pe acest subiect
[Editat la 2008-07-21 14:16] ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 02:05
English to Romanian
| Să cuprindem necuprinsul sau să biciuim marea... | Jul 21, 2008 |
...aşa cum a făcut un rege, cândva... :-
Dificultatea de a (se) reglementa ca breaslă, nu este particulară traducătorilor.
Să ne închipuim că vrem să îi reglementăm ("bine") pe cei care sunt în stare să conducă un automobil sau pe cei care sunt în stare să dea meditaţii.
Sau pe alţii asemenea.
Dificultatea cea mai mare nu este aceea de a restricţiona/îngrădi, ci aceea de a permite (dar în condiţii de asigurare a unei anumite calităţi a se... See more ...aşa cum a făcut un rege, cândva... :-
Dificultatea de a (se) reglementa ca breaslă, nu este particulară traducătorilor.
Să ne închipuim că vrem să îi reglementăm ("bine") pe cei care sunt în stare să conducă un automobil sau pe cei care sunt în stare să dea meditaţii.
Sau pe alţii asemenea.
Dificultatea cea mai mare nu este aceea de a restricţiona/îngrădi, ci aceea de a permite (dar în condiţii de asigurare a unei anumite calităţi a serviciilor).
Ceea ce mă uimeşte: "se cere" o asociaţie a traducătorilor, cu toate că există una - ATR. De ce este ignorată existenţa ATR?! Sunt strugurii acri?!
Democraţia presupune dreptul de a vota (de a-şi spune părerea) al oricărui participant. Obiecţiile de tip "cine sunt eu, să apreciez traducerile altora"? mi se par lipsite de fundament. Cine se consideră traducător, prin chiar acest fapt este îndreptăţit(ă) să aprecieze traducerile altor traducători. Cine nu...
Discuţia noastră alunecă spre ceea ce a avut loc nu cu mult timp în urmă la Wikipedia: unii au protestat împotriva expresiilor de tip "vezi pagina x" sau "vezi linkul y). Sunt, vezi doamne, disrespectfull! Ei ar fi dorit să se spună "vă rugăm să aveţi deosebita amabilitate de a binevoi să consultaţi pagina x" (exagerez, desigur).
N-aş spune că ţara arde, dar cineva sigur îşi aranjează coafura... ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 02:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| despre diferenţa dintre un ordin profesional şi o asociaţie profesională | Jul 21, 2008 |
Lucian Alexandrescu wrote:
Dificultatea cea mai mare nu este aceea de a restricţiona/îngrădi, ci aceea de a permite (dar în condiţii de asigurare a unei anumite calităţi a serviciilor).
Foarte corect exprimat. O eventuală nouă reglementare spre un astfel de ţel ar trebui să tindă. Reglementările unei profesii trebuie să încerce să asigure buna desfăşurare a profesiei, nu să împovăreze practicienii, cetăţeanul şi societatea în general. Un obiectiv asemănător îl are şi standardul european SR EN 15038, care se aplică în aceeaşi formă în cele 27 de state membre ale Comitetului European de Standardizare (CEN). Este probabil inutil să menţionez că s-a lucrat peste 3 ani, în comitete de experţi (în traducere, dacă era nevoie să adaug) din toate ţările CEN, pentru a ajunge la o formă aplicabilă în toate aceste 27 de ţări - un lucru remarcabil, după mine. De aceea, mi se pare interesant, cel puţin, când se încearcă reinventarea roţii, ca să zic aşa. Mă refer aici strict la competenţele unui traducător, autorizat sau neautorizat, şi la modurile de dobândire ale acestora. Eu rămân la credinţa că definirea competenţelor necesare pentru a fi traducător este un aspect primordial.
Ceea ce mă uimeşte: "se cere" o asociaţie a traducătorilor, cu toate că există una - ATR. De ce este ignorată existenţa ATR?! Sunt strugurii acri?!
Probabil că aici intervine o mare confuzie în ceea ce unii înţeleg printr-o asociaţie profesională a traducătorilor. În accepţiunea proprie a termenului, o asociaţie profesională se dedică unei profesii anume şi celor care o practică (spre deosebire de asociaţii sociale sau culturale etc.). Mulţi se raportează la ceea ce văd a fi corpuri sau ordine profesionale de succes în România (medici, avocaţi, notari, contabili), dar care nu sunt asociaţii neguvernamentale profesionale propriu-zise, înfiinţate prin libera asociere a unor persoane, ci corpuri profesionale, înfiinţate printr-o lege de către stat. Aşadar, diferenţa este în primul rând în modul de înfiinţare (libera asociere în comparaţie cu crearea prin lege). Aceste corpuri profesionale se ocupă de autorizarea (directă sau indirectă) a celor care doresc să practice o profesie. Poate e mai simplu dacă luăm un exemplu: recent înfiinţatul Ordin al Geodezilor din România: www.ogr2007.ro este un corp profesional, înfiinţat printr-o lege, în timp ce Uniunea Naţională a Geodezilor este o uniune de asociaţii profesionale neguvernamentale: www.ugr.ro . Este o diferenţă majoră care le scapă multora, căci este greu de sesizat şi de înţeles pentru cei care cunosc superficial legislaţia şi statutul ONG, deşi e destul de uşor de constatat încă din primele fraze din statut că ordinele/corpurile profesionale sunt înfiinţate printr-o lege, pe când asociaţiile profesionale sunt înfiinţate prin libera asociere a unor practieni. La fel de greu de sesizat este şi diferenţa dintre o profesie liberală şi o profesie reglementată printr-o lege. Însă, dacă ar fi să dau acelaşi exemplu al geodezilor, care se pare că au organizat de fapt un fel de reautorizare (profesia numărând aproximativ 1700 de practicieni), taxa lor de autorizare este de 1000 RON şi cotizaţia anuală pentru Ordinul Geodezilor este de 1800 RON (pe an) şi dacă e să fim foarte atenţi, în dosarul de aderare, se cere geodezului să fie membru al unei asociaţii profesional-ştiinţifice (lucru pe care au avut grijă să îl bage în lege!). Aşadar, un geodez care vrea să intre în profesie trebuie să scoată ceva bani din buzunar şi să aibă grijă să plătească cotizaţia anuală, dacă nu vrea să i se anuleze autorizaţia de liberă practică. Sper că acest exemplu, zic eu neutru, ilustrează mai bine diferenţa dintre un ordin profesional şi o asociaţie profesională, dintre ce înseamnă o profesiune liberală şi o profesiune normală, deschisă, supusă legilor concurenţei libere.
Trecând peste aceste aspecte destul de tehnice, mie mi se pare interesantă totuşi şi, grăitoare, conştiinţa profesională la diferite profesiuni. Există o ramură a sociologiei care se ocupă de studierea unor astfel de aspecte şi există unele studii pe mai multe profesii. Nu vreau să fac comparaţii pentru că mi se par improprii, totuşi e greu de trecut cu vederea că profesiuni diferite au conştiinţe profesionale diferite şi care se manifestă sub forme diferite. În domeniul traducerilor există puţine corpuri profesionale în lume (dacă doriţi, vă pot da ca exemple Canada şi Argentina, veţi constata că nu sunt cele mai cunoscute şi nici cele mai de succes organizaţii de traducători). Cea mai cunoscută asociaţie de traducători, American Translators Association, a cărei membră sunt şi eu de prin 2005, are peste 10.000 de membri (nu numai naţionali) şi nu are o structură deloc asemănătoare unui corp profesional. Asociaţiile britanice IOL şi ITI au ambele peste 3.000 de membri şi nici ele nu sunt corpuri profesionale (ITI a ales să se organizeze sub o formă de companie): În SUA şi în Marea Britanie nu există reglementări specifice privind traducătorii, nici măcar autorizaţi (în SUA, există reglementări numai în privinţa interpreţilor din sistemul judiciar). BDU, asociaţia federală germană are peste 6.000 de membri şi nu este un ordin profesional, ci este o asociaţie profesională şi, pe lângă ea, mai există câteva asociaţii germane mari. SFT, asociaţia franceză, este organizată ca un sindicat, fiind probabil printre puţinele de acest gen din branşă. Nu ştiu exact cum sunt organizaţi chinezii, dar cred că nu va exista o dorinţă covârşitoare de a urma acest exemplu, deşi asociaţia chineză este extrem de numeroasă. Aş putea continua cu exemple de acest gen. În afara câtorva exemple de corpuri profesionale şi sindicate, majoritatea traducătorilor profesionişti în lume se organizează în asociaţii profesionale ONG. ATR este o asociaţie profesională (ONG), creată prin libera asociere a membrilor săi, aşa cum sunt şi altele din alte ţări.
Dacă vă interesează subiectul vă recomand studiul "International Certification Study" scris de Jiri Stejskal PH.D, actualul preşedinte al ATA (se găseşte de cumpărat pe situl ATA), şi un alt studiu efectuat de acelaşi coleg american pentru FIT (în 2005) intitulat "Survey of the FIT Committee on the Status of the Translation and Interpretation Profession": http://www.fit-ift.org/download/en/fit_survey_report-2005-07.pdf La acesta din urmă a participat şi ATR.
Întrebarea este totuşi dacă este sau nu în firea sau în conştiinţa profesională a acestei profesii, în România sau în lume, să se organizeze sub forma unor corpuri /ordine profesionale. Personal consider că, atunci când într-o profesie sunt deja peste 20.000 de oameni, aproape un stadion la standarde FIFA, e foarte dificil să reorganizezi profesia din temelii, pe principii diferite şi care poate nu corespund conştiinţei profesiei. Dar este o opinie personală şi-i invit pe ceilalţi colegi să ne împărtăşească părerile lor legate de acest subiect.
[Editat la 2008-07-21 18:41]
| | | |
Îmi aduc aminte că acum nişte ani buni, ca să poţi să-ţi dai definitivatul şi să devii avocat cu drepturi depline, trebuia să faci o perioadă de stagiatură şi trebuia să dai mulţi bani unui avocat ca să poţi deveni stagiar, în loc să te plătească respectivul pentru faptul că lucrai pentru el. În momentul de faţă, nu mai e chiar aşa. Am lucrat în două societăţi de avocatură şi am văzut cum apăreau şi dispăreau studenţi în anii 2-3-4 la drept. Unii dintre ei c... See more Îmi aduc aminte că acum nişte ani buni, ca să poţi să-ţi dai definitivatul şi să devii avocat cu drepturi depline, trebuia să faci o perioadă de stagiatură şi trebuia să dai mulţi bani unui avocat ca să poţi deveni stagiar, în loc să te plătească respectivul pentru faptul că lucrai pentru el. În momentul de faţă, nu mai e chiar aşa. Am lucrat în două societăţi de avocatură şi am văzut cum apăreau şi dispăreau studenţi în anii 2-3-4 la drept. Unii dintre ei continuau să lucreze la respectiva societate de avocatură şi după terminarea facultăţii. Şi societatea îi ajuta să capete experienţă, îi învaţă, îi creşte şi după intrarea în barou continuă să îi ajute. E drept că proaspeţii avocaţi sunt un fel de negrişori pe plantaţie, dar nu se pot plânge în ce priveşte banii. Iar după definitivat deja încep să scoată capul la lumină, să fie "vânaţi" de societăţile de avocatură, să li se ofere tot mai mulţi bani. Măcar ei ştiu oarecum la ce să se aştepte şi ştiu că dacă se ţin de treabă le va merge bine. Nu există avocaţi part-time pentru că timpul şi concurenţa nu le permit asta. Vrei să ai succes ? Pui osul la treabă. Deja după 30 de ani, poţi ajunge să ai şi tu nişte negrişori pe plantaţie care produc bani, în timp ce tu te duci la conferinţe şi simpozioane, la "lunch" cu nişte clienţi şi la petreceri la nivel înalt.
Nu ştiu cum s-ar putea ajunge la aşa ceva pentru traducători. Nu ştiu dacă se doreşte să se ajungă la aşa ceva. Eu parcă nu mi-aş dori chiar aşa ceva. Eu aş vrea însă să mă pot asocia cum se asociază avocaţii.
Problemele pe care le pune existenţa unei legi care să reglementeze activitatea traducătorilor sub toate aspectele nu sunt de nerezolvat, însă sunt greu de rezolvat pentru că afectează foarte multe persoane.
Că tot veni vorba de ATR. Acum câţiva ani îmi amintesc că am discutat cu Cristiana în contradictoriu despre asociaţiile de traducători, pe un grup de discuţii de pe yahoo. În Bucureşti sunt traducători care nu prea ştiu de existenţa ATR, cei care ştiu spun că "eh, e o altă asociaţie care nu face nimic", iar alţii chiar îi neagă existenţa (n.b. e vorba despre traducătorii cu care eu am intrat în contact). Am început să le spun celor care mă întreabă dacă nu vreau o asociaţie, că există una. Şi când îmi spun că nu face nimic, le spun că nu ştiu exact cât face sau nu face, dar cel puţin există şi ăsta e un lucru real şi lăudabil, mai ales că a continuat să existe.
Lucian, în ce priveşte faptul că un traducător trebuie să se considere întreptăţit(ă) să corecteze lucrările altora, ai dreptate. Însă eu acum vreo 10 ani, nu m-aş fi considerat îndreptăţită să fac asta. Pe cei pe care i-am întrebat dacă ei consideră că au dreptul să facă asta, în ultimul an de zile, mi-au spus că nu. Sunt persoane care nu vor sau nu pot să-şi asume rolul de evaluator al altora, atunci când evaluarea îi afectează destul de mult pe cei evaluaţi. Cred că nimănui nu îi este greu să spună "vaaai e varză traducerea asta !", când vede o traducere proastă. Însă în momentul în care ştiu că acest "vaaai e varză traducerea asta !" afectează viaţa cuiva, mulţi dau înapoi.
P.S. Scuze pentru virgulele în plus sau în minus şi pentru eventualele greşeli, dar încă sunt ameţită după un somn de 4 ore care ar fi trebuit să dureze doar 1 oră.
[Editat la 2008-07-21 17:41] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Big Ben
Local time: 02:05
Romanian to English
| Traducatori autorizati..! | Jul 21, 2008 |
Cristiana.. multumesc pentru amabilitate. Eu nu doream insa un raspuns de la tine ci de la acesti "revolutionari" care vorbesc de o noua legislatie, de conditii noi de examinare, etc dar dovedesc ca nu au cunostinta de impactul unui asemenea demers legislativ si de imposibilitatea de a pune in practica o asemenea utopie. Mie chiar imi place cum gindesc ei: hai sa darimam tot din temelii.. nu stim deocamdata ce vom pune in loc dar vedem noi pe parcurs. Cool...!:)
Eu mai intreb o data, poat... See more Cristiana.. multumesc pentru amabilitate. Eu nu doream insa un raspuns de la tine ci de la acesti "revolutionari" care vorbesc de o noua legislatie, de conditii noi de examinare, etc dar dovedesc ca nu au cunostinta de impactul unui asemenea demers legislativ si de imposibilitatea de a pune in practica o asemenea utopie. Mie chiar imi place cum gindesc ei: hai sa darimam tot din temelii.. nu stim deocamdata ce vom pune in loc dar vedem noi pe parcurs. Cool...!:)
Eu mai intreb o data, poate acum se aude si primesc un raspuns:
Cine va face traduceri pentru limbile unde nu exista traducatori autorizati posesori de diploma de licenta? Ce facem cu limbile care nu se studiaza in nici un centru universitar din tara si pentru care este imposibil sa se indeplineasca conditiile din marea utopie???
Le reamintesc "revolutionarilor" faptul ca legislatiea UE OBLIGA statul roman sa puna la dispozitia sistemului judiciar romanesc traducatori autorizati MJ din toate limbile. Crede cineva ca statul roman va accepta anularea autorizatiile existente dupa ce s-a straduit atit sa acopere, macar in mare, conditiile impuse de legislatia UE? Dupa ce ca avem limbi fara nici macar 1 TRADUCATOR, anulam si autorizatiile existente pentru limbile obtinute prin examen la MCC ??!
As mai face o observatie! NU confundati lista de traducatori autorizati a Ministerului Justitiei cu situatia din teren! In lista minune sint traducatori pe alese, mii de autorizatii. Incercati sa vedeti citi dintre ei profeseaza si cind au tradus ultima data un document!
Aveti mai jos citeva exemple de limbi cu "probleme":
LETONA si LITUANIANA, mentionate si de Cristiana, sint deja celebre! Eu primesc cereri constant pentru a traduce din aceste limbi. Raspunsul meu invariabil: NU EXISTA TRADUCATOR AUTORIZAT LA NIVEL NATIONAL! Pentru a rezolva clientul folosim solutii gen LETONA/ENGLEZA/ROMANA.
Hai sa lasam Letonia si Lituania si si vedem aici, la 2 pasi de noi: CROATA, SLOVENA, MACEDONEANA! Spatiul ex-iugoslav! Cautati un traducator autorizat pentru aceste limbi? Muuult sucecs! Iar aici cererea de traduceri exista si este in crestere simtitoare.
GREACA: da, stiu..f. multi traducatori autorizati. Ia incercati sa si apelati la serviciile lor. Verificati citi dintre ei profeseaza, citi dintre ei traiesc exclusiv din traduceri si din nou veti avea surprize. Cererea pe limba greaca a inregistrat o scadere dramatica dupa 1 ian 2007. Cei mai multi dintre ei, cu ani de experienta in domeniu, s-au reprofilat. Cei ramasi au majorat tarifele pentru ca nu isi mai puteau permite sa traiasca din putinele pagini care le primeau.
SLOVACA.. mult succes la cautat!:) Cu siguranta un traducator de ceha va putea rezolva aceasta problema. Problema e ca ceha e ceha, slovaca e alta mincare de peste.:)
Am sa inchei cu ALBANEZA, BOSNIACA, DANEZA, ESTONIANA, NORVEGIANA, PORTUGHEZA, SUEDEZA, UCRAINEANA.. si cireasa de pe tort..VIETNAMEZA! Incercati dvs sa vedeti cam cit timp dureaza sa gasesti (daca gasesti) un traducator gata sa raspunda solicitarii dumneavoastra. Si un amanunt.. verificati va rog citi dintre ei sint posesori de diploma de licenta!:) ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 02:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| OT: despre ATR | Jul 21, 2008 |
Ecaterina Rusnac wrote:
Că tot veni vorba de ATR. Acum câţiva ani îmi amintesc că am discutat cu Cristiana în contradictoriu despre asociaţiile de traducători, pe un grup de discuţii de pe yahoo. În Bucureşti sunt traducători care nu prea ştiu de existenţa ATR, cei care ştiu spun că "eh, e o altă asociaţie care nu face nimic", iar alţii chiar îi neagă existenţa (n.b. e vorba despre traducătorii cu care eu am intrat în contact). Am început să le spun celor care mă întreabă dacă nu vreau o asociaţie, că există una. Şi când îmi spun că nu face nimic, le spun că nu ştiu exact cât face sau nu face, dar cel puţin există şi ăsta e un lucru real şi lăudabil, mai ales că a continuat să existe.
Mulţumim frumos, Ecaterina. Astfel de recomandări fac mult bine, mulţi dintre membrii ATR au aderat la recomandarea unor colegi, membri ai ATR Personal, nu-mi amintesc discuţia în contradictoriu de acum câţiva ani, îmi amintesc că 2004-2005 au fost nişte ani foarte grei, cu multe probleme şi cu multe activităţi la ATR. Privind în urmă îmi amintesc puţine lucruri neplăcute şi multe plăcute. Nu e vina nimănui că nu a auzit de ceva şi ATR nu este singura asociaţie de traducători din România, dar, din câte ştiu eu, este singura care a avut activitate reală pe mai multe planuri (conferinţe, seminarii de perfecţionare profesională, studii şi publicaţii, standardizare, interacţiuni cu ministerele de resort, să le zicem). Depinde însă ce consideră unii "activitate": fixarea de tarife minime nu se află printre obiectivele ATR, iar ATR încearcă să-şi îndelinească obiectivele pentru care a fost creată, stipulate în statutul ATR. Cred că în cei patru ani de la înfiinţare se putea face mai mult, dar am făcut tot ce am putut cu resursele umane şi financiare pe care le-am avut la ATR. Important este că ceea ce s-a făcut a rămas bun făcut şi au fost paşi în direcţia corectă. Singura reclamă a ATR este însăşi activitatea sa. Mulţumim încă o dată.
În discuţia de faţă însă aş prefera să nu implic deloc ATR, deoarece propunerile care au fost făcute nu au fost făcute de mine şi nici de ATR, ci au venit de la Ovidiu. Subietul pus în discuţie mi s-a părut foarte interesant şi propunerile foarte îndrăzneţe şi consider că merită explorat subiectul şi sunt foarte interesată să aud ce au de spus traducători din toate domeniile şi sosiţi în această profesie pe diferite căi.
[Editat la 2008-07-21 18:46]
| | | | Dasa Suciu
Local time: 02:05
English to Romanian
+ ...
| | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Oferte cel puţin caraghioase | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
